Si nu stiu unde ma indrept, in fiecare zi merg spre un loc pe care nu-l cunosc, nici nu stiu ce va fi acolo, dar continui sa merg, nu stiu de ce, probabil ma plictisesc si vreau sa vad o lume noua. Stiu ca drumul e lung, dar n-am ce face, merg si merg si ma plictisesc de mers. Eu merg incet ca sa nu obosesc, voi alergati ca bezemticii incercand sa ajungeti, cand o sa va odihniti, eu o sa continui sa merg, chiar daca n-o sa cunosc drumul o sa pasesc incet fara graba, o s-o luati din nou la goana si va veti opri din doua in doua minute,pe cata vreme eu...eu voi continua sa merg si nu ma voi opri deloc, caci n-o sa fiu obosita. Aerul o sa-mi fie si mancare si apa, iar pamantul imi va fi o perna relaxandu-ma mereu.
O sa ajung la final mai repede edcat va puteti imagina, si veti fi mirati stiind ca n-am grabit nici un pic pasul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu